Tot mai mulţi adolescenţi şi tineri devin depresivi

Tot mai mulţi adolescenţi şi tineri suferă de depresie, iar printre problemele care îi demoralizează se numără programa şcolară încărcată, viitorul incert şi mediul familial lipsit de comunicare şi dezechilibrat din punct de vedere emoţional. Aşa a informat medicul psihiatru Lorelei Haşovschi, şefa secţiei de Psihiatrie din cadrul Spitalului Suceava, care s-a arătat îngrijorată de numărul tot mai mare de adolescenţi şi tineri care se simt stresaţi şi neputincioşi în faţa anumitor probleme, devenind depresivi.
„În trecut se considera că o persoană cu depresie este capabilă să se însănătoşească de la sine. La ora actuală, se ştie că depresia este o afecţiune care necesită tratament şi nu este un viciu sau o slăbiciune. Depresia severă şi prelungită poate genera dificultate în socializare, în stabilirea şi menţinerea unor relaţii de prietenie cu alte persoane, dificultăţi la şcoală, consum de droguri, comportament suicidar şi alte probleme care se pot prelungi şi la maturitate”, a declarat medicul sucevean.

Depresia cronică apare atunci când adolescentul se simte deprimat de un an sau mai mult
Dr. Lorelei Haşovschi a explicat că depresia este o tulburare a dispoziţiei care determină adolescentul să se simtă trist sau să fie irascibil o perioadă lungă de timp. Potrivit specialistului, persoana tânără care este deprimată nu se mai bucură la şcoală, la joacă şi în compania prietenilor şi poate fi lipsită de energie sau poate avea alte simptome.
„Ca şi la adult, simptomele depresiei variază de la uşoare la severe şi de la o persoană la alta. Depresia cronică apare atunci când adolescentul se simte deprimat cea mai mare parte a timpului, timp de un an sau mai mult. Atât forma medie, cât şi forma gravă a depresiei pot fi tratate cu eficienţă”, a subliniat şeful secţiei de Psihiatrie de la Spitalul Suceava.
Medicul este de părere că mulţi adolescenţi care suferă de depresie nu primesc tratament adecvat pentru că simptomatologia nu este recunoscută. Variaţii ale stării sufleteşti şi schimbări emoţionale cauzate de depresie pot trece neobservate, considerate neimportante sau atribuite creşterii normale, explică specialistul sucevean. Adolescenţii cu depresie au frecvent şi alte tulburări precum anxietate, tulburări de comportament, deficit de atenţie, tulburări de alimentaţie şi ale procesului de învăţare. Aceste manifestări pot apărea înainte de a fi diagnosticată depresia, mai spune dr. Lorelei Haşovschi.

Depresia: un dezechilibru al unor substanţe chimice, care transmit mesaje între celulele nervoase ale creierului
„Depresia se consideră a fi un dezechilibru al unor substanţe chimice numite neurotransmiţători, care transmit mesaje între celulele nervoase ale creierului.  Specialiştii nu au stabilit până în prezent de ce se produce dezechilibrul neurotransmiţătorilor. Ei cred că schimbarea aceasta poate apare ca o consecinţă a stresului sau a bolii, dar ea poate apare şi fără o cauză clară”, a adăugat medicul sucevean.
Specialistul sucevean atrage atenţia că factorii de risc ai depresiei adolescentului sunt numeroşi, iar printre ei se regăsesc depresia la membrii familiei (un părinte cu depresie determină un risc de trei ori mai mare de depresie), stresul, problemele sociale şi conflictele familiale, traumele precum violenţa, abuzul sau neglijarea, afecţiuni medicale serioase îndelungate, problemele la învăţătură. Pe de altă parte, şi unele medicamente pot declanşa depresia, ca de exemplu steroizii sau narcoticele administrate pentru calmarea durerii. Din fericire, de obicei, simptomele dispar odată cu întreruperea medicaţiei.
În ceea ce priveşte riscul de depresie la tineri, medicul avertizează că factorii de risc sunt:un părinte sau un membru apropiat din familie cu depresie, faptul de a mai fi avut un episod depresiv, în special dacă primul episod depresiv a apărut la o vârstă mică, afecţiuni medicale cronice, cum ar fi diabetul sau epilepsia, prezenţa unei alte tulburări psihice, cum ar fi comportament dezordonat sau anxietate, decesul unui membru al familiei sau al unui prieten apropiat, abuzul fizic sau sexual, abuzul de alcool sau droguri.

Medicii: „Depresia la adolescent şi tânăr se dezvoltă treptat sau apare brusc”
Alte situaţii care duc la depresie sunt, în cazul fetelor, începutul pubertăţii (după pubertate şi la maturitate femeile sunt de două ori mai predispuse la depresie decât bărbaţii), violenţa în familie, lipsa relaţiilor sociale cu persoane de aceeaşi vârstă, condiţia de victimă a unei agresiuni, subliniază dr. Lorelei Haşovschi.
„Depresia la adolescent şi tânăr se dezvoltă treptat sau apare brusc. Pacientul poate părea mai degrabă irascibil decât trist sau se simte plictisit sau deznădăjduit. Adolescentul cu depresie poate avea simptome ca iritabilitate, temperament violent, dureri inexplicabile de cap, stomac etc., dificultăţi în gândire şi în luarea deciziilor, somnolenţă sau insomnie, modificări ale obiceiurilor alimentare care pot duce la creştere sau scădere în greutate, scăderea respectului de sine. Alte semne sunt sentimentul de vinovăţie sau deznădejde, oboseala permanentă sau lipsa de energie, retragerea din viaţa socială, ca de exemplu lipsa interesului faţă de prieteni, gândul la moarte şi gânduri de sinucidere”, a punctat psihiatrul.

Estimări: Circa 70% din tinerii cu depresie vor avea un nou episod în următorii cinci ani
Medicul a ţinut să precizeze că diferenţierea între diversele dispoziţii normale şi simptomele depresiei este de multe ori dificilă. În acest context, dr. Lorelei Haşovschi a explicat că sentimentele ocazionale de tristeţe şi irascibilitate sunt normale, însă tânărul poate dezvolta o depresie, care necesită tratament, dacă aceste emoţii nu dispar după o perioadă de timp şi încep să interfereze cu viaţa sa personală. Aproximativ 15% dintre adolescenţii şi tinerii diagnosticaţi cu depresie dezvoltă tulburări afective bipolare, ceea ce înseamnă că au manifestări extreme ce alternează între depresie şi accese maniacale, a arătat medicul sucevean.

„Principalele probleme ce se regăsesc la adolescenţii şi tinerii cu depresie sunt  performanţe slabe la şcoală şi la locul de muncă, probleme în relaţiile cu prietenii şi membrii familiei, sarcina la vârstă tânără, apariţia unor boli organice. Un episod depresiv durează în medie opt luni. Se estimează că aproximativ 70% din tinerii cu depresie vor avea un nou episod în următorii cinci ani. O cauză des întâlnită de revenire a bolii este oprirea prea devreme a tratamentului”, a mai spus dr. Lorei Haşovschi, cu menţiunea că, pentru a preveni alte episoade de depresie, trebuie recunoscute devreme semnele ce prevestesc depresia şi trebuie stabilit diagnosticul şi tratamentul de îndată ce aceste semne apar. „O dietă echilibrată, exerciţiile fizice şi un bun sistem de suport social pot ajuta la prevenirea depresiei”, a conchis medicul.
Statisticile Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Suceava arată că, în judeţ, numărul persoanelor diagnosticate cu tulburări mintale, printre care şi depresia, este de 15.178, cifra fiind în creştere. Din cauza numărului mare de bolnavi, în secţiile de Psihiatrie internările pentru cazurile care nu reprezintă urgenţe se face pe bază de programare, iar perioada de aşteptare ajunge şi la cinci luni.